Lunga de 30 de centimetri si protejata de un strat cornos de la cap la coada, fosila Chinlechelys tenertesta veche de 215 milioane de ani pare sa fie veriga lipsa in intelegerea evolutiei testoaselor.
Pe masura ce embrionul de testoasa se dezvolta, carapacea sa creste direct din coastele animalului si, la broastele mature, acestea se contopesc cu carapacea. Unii cercetatori cred ca acesta este modul in care carapacele trebuie sa se fi dezvoltat si la inceputuri, in antichitate. Oasele coastelor s-ar fi turtit gradual si s-ar fi largit pana au format o carapace completa. Totusi, unele animele precum tatu au carapace care nu sunt atasate de coastele lor.In cazul acestora, carapacea este de fapt un strat de piele care s-a ingrosat si s-a intarit pentru a oferi protectie. Aceasta asa numita “armura dermica” era predominanta in randul ankylozaurilor, un grup de dinozauri dur construiti care au trait in erele Jurasic si Cretacic.
Walter Joyce de la Universitatea Yale a fost primul care a identificat fosila proaspat descoperita ca fiind stramosul testoasei. El a analizat o serie de vertebre intacte ale gatului, o mica bucata de carapace din zona abdominala si un fragment de carapace dorsala, cu bucati de coaste atasate. “Asta a dat-o de gol”, spune Joyce. “Se poate observa ca intre coaste si carapace nu exista o legatura osoasa”.
Acoperita in armura dermica, testoasa antica arata probabil ca un ankylozaur, desi cele doua specii nu sunt inrudite. Nu-si putea retracta la vremea respectiva gatul sau picioarele, iar carapacea ei era mai fragila decat cea a unei testoase de astazi, insa avea tepi ascutiti de-a lungul gatului si al cozii.
“Este dovada clara care atesta structura compozita a carapacei”, a spus James Parham de la Muzeul Field din Chicago. “Este veriga lipsa. Cred ca este una dintre cele mai importante fosile de testoasa care au fost gasite vreodata”.